Școala TOPGUN. Aici s-au antrenat piloții Marinei americane care au luptat în Vietnam

Popularul film „Top Gun”, cu Tom Cruise, a debutat în cinematografe în 1986 și îi prezintă pe Cruise și pe colegii săi la școala TOPGUN a Marinei SUA, cunoscută oficial ca programul Strike Fighter Tactics Instructor.

Filmul a fost un succes imediat, iar armata a valorificat acest succes. A trimis recrutori la cinematografele din Statele Unite, sperând să-i convingă pe tineri să se înroleze.

• Analiza regelui Carol al II-lea după atacarea Franței de către Germania. „Turcia este singura noastră speranță”
• Cine au fost Constantin cel Mare și mama sa Elena?

Iată istoria pe care a avut-o școala TOPGUN de elită a Marinei.

Școala TOPGUN a luat naștere după eșecul Operațiunii Rolling Thunder

În perioada 1965-1968, în timpul Războiului din Vietnam, SUA a condus Operațiunea Rolling Thunder. Misiunea de bombardare s-a confruntat cu o rezistență severă din partea trupelor nord-vietnameze care foloseau avioane MiG construite de sovietici și arme sol-aer. Apărarea aeriană eficientă montată de nord-vietnamezi a forțat SUA să încheie operațiunea în 1968, fiind considerată în general un eșec.

La un an după aceea, Marina a publicat Raportul Ault, în urma unei anchete conduse de căpitanul Frank Ault. S-a concluzionat că eșecurile Marinei din timpul operațiunii erau cauzate de faptul că piloții nu erau antrenați corespunzător pentru manevrele de luptă aeriană. Forțele Aeriene americane au concluzionat că problemele lor au fost cauzate de probleme tehnologice.

În Raportul Ault i se recomanda Marinei să deschidă o școală pentru a-și pregăti piloții mai bine.

Școala TOPGUN a fost deschisă în 1969

Școala TOPGUN, cunoscută atunci sub numele de Navy Fighter Weapons School, s-a deschis oficial în martie 1969. Marina a considerat că este important ca cei mai buni piloți să fie instructori și l-a numit pe Dan Pedersen primul său instructor șef. Pedersen, care a luptat în Vietnam, era priceput la pilotarea mai multor tipuri de avioane militare, printre care Douglas F4D Skyray și McDonnell Douglas F-4 Phantom II.

El a recrutat alți opt piloți pentru a-l ajuta să-i antreneze pe viitorii aviatori ai Marinei.

Scopul a fost „de a instrui echipajele aeriene în toate aspectele luptei aeriene, care să fie desfășurate cu cel mai mare profesionalism”.

Potrivit unei expoziții de la bordul Muzeului USS Midway (CV-41), „cursul de patru săptămâni a început cu o echipă de instructori care prezenta tipurile de avioane americane și sovietice, sistemele de arme și tacticile de antrenament de luptă; acest lucru se întâmpla într-o rulotă metalică de 15 metri lungime, la [Naval Air Station] Miramar”.

Cursurile erau epuizante

Școala TOPGUN a fost, la început, condusă cu un buget redus. Primul său sediu a fost într-o rulotă Airstream furată. Studenții au primit ceea ce a fost considerată o educație la nivel de master cu privire la tot ceea ce trebuia să știe atât despre propriile lor aeronave, cât și despre cele pilotate de inamic.

Tacticile predate erau actualizate constant pe măsură ce adversarii Americii își schimbai echipamentul și tactica.

Nici instructorii și nici cursanții nu aveau foarte mult timp liber.

„Lucram șapte zile pe săptămână, probabil, începând cu ora 4:30 dimineața. În zilele de vineri le permiteam celor mai tineri băieți care locuiau în La Jolla să plece devreme, ca să poată petrece, asta ar trebui să facă tinerii; dar cei mai mulți dintre noi nu ajungeau niciodată acasă în timpul săptămânii. Am petrecut multe nopți dormind în mașină”, spunea Pederson.

Rezultatele nu au întârziat să apară

După ce au fost instruiți, aviatorii Marinei s-au întors în Vietnam și nu a durat mult până când metodele predate în cadrul TOPGUN au dat roade. Înainte de acest program, în lupta cu MiG-urile nord-vietnameze, Marina pierdea un soldat la fiecare doi adversari pe care îi dobora. După program, acest număr a crescut la 12 inamici doborâți pentru fiecare soldat ucis al Marinei.

În comparație, Forțele Aeriene, care nu instituiseră un program de antrenament, au înregistrat o scădere a raportului dintre numărul de inamici uciși și propriile pierderi.

Marina a observat succesul programului. TOPGUN nu a mai trebuit să rămână în Airstreamul furat; în curând, școala primit o finanțare mai mare, ceea ce le-a permis  să aducă avioane suplimentare, personal și infrastructură.

În 1996, a fost mutată la Naval Air Station Fallon, Nevada, unde a fuzionat cu Naval Strike and Air Warfare Center, acum cunoscut sub numele de Naval Aviation Warfighting Development Center.

Programul este încă în vigoare astăzi, la peste 50 de ani de la înființare, arătând cât de util îi este în continuare armatei, scrie War History Online.

Top Gun lasă publicul să intre în poveste

Autorul Ehud Yonay a scris un articol, intitulat Top Guns, pentru un număr din 1983 al revistei California. Articolul s-a concentrat pe școala TOPGUN și pe numărul mare de piloți de elită care trăiesc în San Diego. S-a luat decizia de a produce un film bazat pe articol, iar realizatorii de film au apelat la Marină pentru ajutor.

În realizarea filmului a fost implicat Pete „Viper” Pettigrew, un aviator naval veteran care a fost instructor TOPGUN. Filmul a fost un succes uriaș și mulți oameni din armata americană l-au apreciat. Dan Pederson a dezvăluit că deși era îngrijorat că filmul nu a surprins mizele mari implicate în războiul aerian, acesta a prezentat „unele dintre cele mai bune imagini cu avioane tactice capturate vreodată”.

Vă recomandăm să citiți și:

Marlene Dietrich, actrița de origine germană care putea să frângă inima oricui

Se împlinesc 88 de ani de la prinderea şi uciderea unui faimos cuplu criminal din SUA

Misteriosul „sindrom al războiului din Golf“ a fost, în sfârșit, elucidat

Astăzi se împlinesc 136 de ani de când lumea a făcut cunoştinţă cu băutura Coca-Cola